Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe Câmpie
- ediţia a II- a
(Râciu, 20 iulie 2007)
Moto : „Auzit- am auzit
Că la Râciu- i mare târg”
( Folclor)

Primăria comunei Râciu, despărţământul „ Gheorghe Şincai” Râciu al ASTREI au organizat şi în anul acesta Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe Câmpie, ediţia a II- a , la tradiţionalul „ Târg de Sfântul Ilie”. Domnul primar al comunei Râciu, Ioan Vasu, la emisiunea
„ Bună vreme gospodari”, de la postul tv. „Favorit” spunea că acest Târg de Ţară de la Râciu datează din anul 1918, anul Marii Uniri. Veneau aici oameni din comunele învecinate şi chiar mult mai de departe. Prin tradiţie, veneau cu muzicanţii satelor de origine, îmbrăcaţi frumos în costumele populare locale. Schimbul, de produse, cântecul şi jocul, voia bună erau la ordinea zilei.
Ediţia a doua a sărbătorii a fost o adevărată reuşită, prin modul impecabil în care a fost organizată, număr de participanţi, conţinut şi valoare. Scopul a fost atins: promovarea tradiţiilor folclorice locale, îndemn pentru toţi participanţii la unitate în credinţa faptelor bune, pace, voioşie şi bună înţelegere.
Au venit ca oaspeţi invitaţi din comunele de pe Câmpie, dar şi din judeţele limitrofe Cluj (Frata) şi Bistriţa Năsăud ( Urmeniş şi Silivaş), având în frunte chiar pe primarii acestor localităţi.
Au fost invitaţi de onoare fii ai satului: Valerica Ianoşi Marian, Nelu Şopterean, Ioan Naste, iar ca invitată specială Sava Negrean Brudaşcu.
După primirea oaspeţilor la Casa de Cultură „ Vasile Conţiu” din Râciu, de către primarul comunei, d-l Ioan Vasu şi directoarea Gimnaziului de stat „Gheorghe Şincai”, d-na Minerva Bordeianu, cadre didactice şi lucrători ai administraţiei locale, a urmat parada portului popular al formaţiilor prezente. În fruntea tuturor, desigur, se afla primarul nostru. Toţi s-au îndreptat spre târg, unde, pe o scenă în aer liber, frumos amenajată, se desfăşura jocul şi cântecul celor care ne-au onorat cu prezenţa lor.
Prezentatoarea întregului spectacol a fost simpatica doamnă Emilia Bubulac, de la tv „Favorit”, o gorjeancă talentată nu numai ca prezentatoare profesionistă, dar şi ca solistă de muzică populară.
Rând pe rând au evoluat pe scenă oaspeţii: juniorii şi seniorii din Silivaş, judeţul Bistriţa Năsăud şi Frata – judeţul Cluj. Aceştia din urmă au evoluat cu măiestrie, dovedind experienţă în competiţii la concursurile interne şi internaţionale. Spectatorii afirmau că lor li se cuvine locul I, dar... serbarea de la Râciu nu era concurs.
Pe acompaniamentul tarafului local, dansatorii din Sânmartinul de Câmpie au demonstrat frumuseţea jocului românesc de pe aceste meleaguri.
Au urcat pe scenă Valerica Ianoşi Marian, cântăreaţă şi om de afaceri. La început aduce cuvinte de laudă şi recunoştinţă primarului, închinându-i binenţeles cântecul devenit şlagăr, „ Măi primare, măi primare !”. Au urmat cântecele patriotice şi ...” La moară la Lechincioara”.
Tânăra solista Iulia ( a Cătălinei), elevă la Şcoala Populară de Artă din Cluj a interpretat cu talent şi pasiune două cântece.
Au urmat din comuna Urmeniş, juniorii şi seniorii care au interpretat minunat „învârtita„ , „bărbuncul”, în acompaniamentul tarafului local. Condus de violonistul Remus Moldovan. Soliştii Sorina Grama şi Marian Moldovan au încântat publicul spectator, ultimul cu cântecul de ziua tatălui său.
Nelu Şopterean, carismaticul nostru consătean, a adus- prin cântec- laude d-lui primar, apoi a interpretat cântece din repertoriul lui consacrat :
„ Bună ziua, Doamne- ajută !”, altele cu tema regretului pentru trecerea vremii şi, desigur dragostea: „Fost-ai, mândră, când ai fost
Şi de dulce şi de post”.
A crezut că e bine, regretând trecerea anilor, să cânte şi despre trecutul când avea „ Puşca şi cureaua lată” ( Traian Ilea).
Din trecutul gândurilor, ne-a întors la prezent. Tania Zaiţ, elevă la Şcoala Populară de Artă din Târgu Mureş, cu gingăşia şi candoarea cântecelor ei.
A urmat apoi invitata noastră specială a doua oară venită în Râciu, Sava Negrean Brudaşcu, însoţită de Ioan Berci, din Sălaj, un cuplu perfect de artişti profesionişti.
Şi acum ca şi data trecută, a încântat târgoveţii spectatori cu volubilitatea mişcării ei scenice, cu aleasă simţire a interpretării cântecelor sale („Tătă lumea- ar vrea să mor”, „M-am suit în dealul Clujului”, „Doamne, să nu mă omori !”, „Bată-l Dumnezeu să-l bată !”). După ce a interpretat câteva romanţe, ascultătorii, cu gândurile în trecut, reflectau că, dacă : „Pe cărarea vieţii mele nu mai mergem amândoi”, „Nu-i bai că florile de liliac s-au scuturat. A rămas parfumul în inimile noastre”. Ne-am adus aminte imediat de îndemnul lui Florin Bogardo în cântecul lui „ Să iubim trandafirii”, pentru că: „ Surâsul lor curat niciodată nu moare”. „ Hai să dăm mână cu mână...” şi „ Hai să-ntindem hora mare ”au fost piesele care au ridicat spectatorii în picioare, în gând şi simţire patriotică cu interpreta.
Au urmat „Junii Comlodului” din Râciu (instruiţi cu pricepere de d-l Constantin Sălăgean) apoi o tânără cu reale calităţi interpretative, Gina Burian şi în sfârşit, Ioan Naste, din Ulieş. El a descreţit frunţile spectatorilor cu momente vesele, apoi, cu vocea-i caldă, proprie lui, a interpretat cântecul doinit de la Ulieş, piesa sa preferată : „Părăuţ cu apă rece”.
Doamna prezentatoare Emilia Bubulac, originară din judeţul Gorj, prietenă şi parteneră cu Sava Negrean Brudaşcu a ţinut să informeze spectatorii despre acţiunile lor de promovare a folclorului românesc în S.U.A, cum au fost primite acolo şi, cum, în final, ropotele de aplauze ale americanilor au răsplătit efortul lor, întorcându-se în ţară cu mulţumire în suflet (ca şi înaintaşa lor, Maria Tănase , cândva). A interpretat cu talent şi har două cântece gorjence, iar formaţia de juni, de la Râciu, dansa pe melodiile olteneşti.
Serbarea s-a încheiat cu evoluţia grupului mixt din Râciu care, prin tematica pieselor interpretate, au reamintit „Că la Râciu-i mare târg”, „Pe la noi pe vale-n sus”, „Cântă cucu-n sus pe deal/ Să se-audă în Ardeal” şi, concluzia firească a întregii sărbători : „Drag mi-i jocul românesc”.
Toţi participanţii au fost răsplătiţi cu aplauze binemeritate, iar d-l primar al Râciului, Ioan Vasu le-a înmânat câte o diplomă, un obiect de sticlă executată de un meseriaş de pe la noi şi o revistă „Comlodul”, dedicată acestei sărbători culturale. Dar, mai ales, le-a mulţumit călduros pentru participare şi i-a asigurat că la Râciu vor fi oricând bine primiţi şi înconjuraţi de stima şi dragostea oamenilor de aici.
Sărbătoarea de la Râciu a lăsat în cugetele participanţilor momente de bucurie şi deosebită satisfacţie.
Iată un exemplu frumos de preocupări culturale, ale oamenilor inimoşi şi harnici de pe la noi, de pe Câmpie.
Prof. Petru Chiorean