Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe Câmpie
- ediţia a II- a
(Râciu, 20 iulie 2007)
Moto : „Auzit- am auzit
Că la Râciu- i mare târg”
( Folclor)

Primăria comunei Râciu, despărţământul „ Gheorghe Şincai” Râciu al ASTREI au organizat şi în anul acesta Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular de pe Câmpie, ediţia a II- a , la tradiţionalul „ Târg de Sfântul Ilie”. Domnul primar al comunei Râciu, Ioan Vasu, la emisiunea
„ Bună vreme gospodari”, de la postul tv. „Favorit” spunea că acest Târg de Ţară de la Râciu datează din anul 1918, anul Marii Uniri. Veneau aici oameni din comunele învecinate şi chiar mult mai de departe. Prin tradiţie, veneau cu muzicanţii satelor de origine, îmbrăcaţi frumos în costumele populare locale. Schimbul, de produse, cântecul şi jocul, voia bună erau la ordinea zilei.
Ediţia a doua a sărbătorii a fost o adevărată reuşită, prin modul impecabil în care a fost organizată, număr de participanţi, conţinut şi valoare. Scopul a fost atins: promovarea tradiţiilor folclorice locale, îndemn pentru toţi participanţii la unitate în credinţa faptelor bune, pace, voioşie şi bună înţelegere.
Au venit ca oaspeţi invitaţi din comunele de pe Câmpie, dar şi din judeţele limitrofe Cluj (Frata) şi Bistriţa Năsăud ( Urmeniş şi Silivaş), având în frunte chiar pe primarii acestor localităţi.
Au fost invitaţi de onoare fii ai satului: Valerica Ianoşi Marian, Nelu Şopterean, Ioan Naste, iar ca invitată specială Sava Negrean Brudaşcu.
După primirea oaspeţilor la Casa de Cultură „ Vasile Conţiu” din Râciu, de către primarul comunei, d-l Ioan Vasu şi directoarea Gimnaziului de stat „Gheorghe Şincai”, d-na Minerva Bordeianu, cadre didactice şi lucrători ai administraţiei locale, a urmat parada portului popular al formaţiilor prezente. În fruntea tuturor, desigur, se afla primarul nostru. Toţi s-au îndreptat spre târg, unde, pe o scenă în aer liber, frumos amenajată, se desfăşura jocul şi cântecul celor care ne-au onorat cu prezenţa lor.
Prezentatoarea întregului spectacol a fost simpatica doamnă Emilia Bubulac, de la tv „Favorit”, o gorjeancă talentată nu numai ca prezentatoare profesionistă, dar şi ca solistă de muzică populară.
Rând pe rând au evoluat pe scenă oaspeţii: juniorii şi seniorii din Silivaş, judeţul Bistriţa Năsăud şi Frata – judeţul Cluj. Aceştia din urmă au evoluat cu măiestrie, dovedind experienţă în competiţii la concursurile interne şi internaţionale. Spectatorii afirmau că lor li se cuvine locul I, dar... serbarea de la Râciu nu era concurs.
Pe acompaniamentul tarafului local, dansatorii din Sânmartinul de Câmpie au demonstrat frumuseţea jocului românesc de pe aceste meleaguri.
Au urcat pe scenă Valerica Ianoşi Marian, cântăreaţă şi om de afaceri. La început aduce cuvinte de laudă şi recunoştinţă primarului, închinându-i binenţeles cântecul devenit şlagăr, „ Măi primare, măi primare !”. Au urmat cântecele patriotice şi ...” La moară la Lechincioara”.
Tânăra solista Iulia ( a Cătălinei), elevă la Şcoala Populară de Artă din Cluj a interpretat cu talent şi pasiune două cântece.
Au urmat din comuna Urmeniş, juniorii şi seniorii care au interpretat minunat „învârtita„ , „bărbuncul”, în acompaniamentul tarafului local. Condus de violonistul Remus Moldovan. Soliştii Sorina Grama şi Marian Moldovan au încântat publicul spectator, ultimul cu cântecul de ziua tatălui său.
Nelu Şopterean, carismaticul nostru consătean, a adus- prin cântec- laude d-lui primar, apoi a interpretat cântece din repertoriul lui consacrat :
„ Bună ziua, Doamne- ajută !”, altele cu tema regretului pentru trecerea vremii şi, desigur dragostea: „Fost-ai, mândră, când ai fost
Şi de dulce şi de post”.
A crezut că e bine, regretând trecerea anilor, să cânte şi despre trecutul când avea „ Puşca şi cureaua lată” ( Traian Ilea).
Din trecutul gândurilor, ne-a întors la prezent. Tania Zaiţ, elevă la Şcoala Populară de Artă din Târgu Mureş, cu gingăşia şi candoarea cântecelor ei.
A urmat apoi invitata noastră specială a doua oară venită în Râciu, Sava Negrean Brudaşcu, însoţită de Ioan Berci, din Sălaj, un cuplu perfect de artişti profesionişti.
Şi acum ca şi data trecută, a încântat târgoveţii spectatori cu volubilitatea mişcării ei scenice, cu aleasă simţire a interpretării cântecelor sale („Tătă lumea- ar vrea să mor”, „M-am suit în dealul Clujului”, „Doamne, să nu mă omori !”, „Bată-l Dumnezeu să-l bată !”). După ce a interpretat câteva romanţe, ascultătorii, cu gândurile în trecut, reflectau că, dacă : „Pe cărarea vieţii mele nu mai mergem amândoi”, „Nu-i bai că florile de liliac s-au scuturat. A rămas parfumul în inimile noastre”. Ne-am adus aminte imediat de îndemnul lui Florin Bogardo în cântecul lui „ Să iubim trandafirii”, pentru că: „ Surâsul lor curat niciodată nu moare”. „ Hai să dăm mână cu mână...” şi „ Hai să-ntindem hora mare ”au fost piesele care au ridicat spectatorii în picioare, în gând şi simţire patriotică cu interpreta.
Au urmat „Junii Comlodului” din Râciu (instruiţi cu pricepere de d-l Constantin Sălăgean) apoi o tânără cu reale calităţi interpretative, Gina Burian şi în sfârşit, Ioan Naste, din Ulieş. El a descreţit frunţile spectatorilor cu momente vesele, apoi, cu vocea-i caldă, proprie lui, a interpretat cântecul doinit de la Ulieş, piesa sa preferată : „Părăuţ cu apă rece”.
Doamna prezentatoare Emilia Bubulac, originară din judeţul Gorj, prietenă şi parteneră cu Sava Negrean Brudaşcu a ţinut să informeze spectatorii despre acţiunile lor de promovare a folclorului românesc în S.U.A, cum au fost primite acolo şi, cum, în final, ropotele de aplauze ale americanilor au răsplătit efortul lor, întorcându-se în ţară cu mulţumire în suflet (ca şi înaintaşa lor, Maria Tănase , cândva). A interpretat cu talent şi har două cântece gorjence, iar formaţia de juni, de la Râciu, dansa pe melodiile olteneşti.
Serbarea s-a încheiat cu evoluţia grupului mixt din Râciu care, prin tematica pieselor interpretate, au reamintit „Că la Râciu-i mare târg”, „Pe la noi pe vale-n sus”, „Cântă cucu-n sus pe deal/ Să se-audă în Ardeal” şi, concluzia firească a întregii sărbători : „Drag mi-i jocul românesc”.
Toţi participanţii au fost răsplătiţi cu aplauze binemeritate, iar d-l primar al Râciului, Ioan Vasu le-a înmânat câte o diplomă, un obiect de sticlă executată de un meseriaş de pe la noi şi o revistă „Comlodul”, dedicată acestei sărbători culturale. Dar, mai ales, le-a mulţumit călduros pentru participare şi i-a asigurat că la Râciu vor fi oricând bine primiţi şi înconjuraţi de stima şi dragostea oamenilor de aici.
Sărbătoarea de la Râciu a lăsat în cugetele participanţilor momente de bucurie şi deosebită satisfacţie.
Iată un exemplu frumos de preocupări culturale, ale oamenilor inimoşi şi harnici de pe la noi, de pe Câmpie.
Prof. Petru Chiorean

1 Decembrie 2008
90 ani de la Marea Unire

În acest an, la 1 Decembrie se împlinesc 90 ani de la marele act istoric- Unirea Transilvaniei cu ţara mamă, România, la 1 Decembrie 1918.
Premisele unităţii românilor au fost : originea latină a limbii române şi originea daco- romană a poporului român, permanenţa vieţuirii sale pe teritoriul actual, unitatea etnică, lingvistică, culturală şi uneori politică.
Mai pregnant, ideea de unitate naţională s-a manifestat în vremea domniei glorioase, de aproape o jumătate de secol, a lui Ştefan cel Mare. Mihai Viteazul, domnul Ţării Româneşti, dovedind calităţi politice şi militare deosebite, curaj şi vitejie în aceeaşi măsură. Avea drept ţel principal eliberarea ţării de sub stăpânirea otomană şi unirea celor trei ţări române sub aceeaşi cârmuire. Domnul Mihai Viteazul reuşeşte să unească pentru o scurtă perioadă de tip, (1600-1601), cele trei ţări româneşti. Acest act măreţ a luat sfârşit în urma unui complot ruşinos, o domnie glorioasă şi o înfăptuire de importanţă covârşitoare în istoria patriei- cea dintâi unire politică a teritoriilor locuite de români.
Ideea unităţii neamului românesc în preajma revoluţiei burghezo- democratice de la 1848/1849, devenise catehismul tuturor patrioţilor români, indiferent de clasa socială căreia le aparţinea. Dacă revoluţionarii ardeleni aveau drept ţintă lupta împotriva „uniunii” Transilvaniei cu Ungaria, în cadrul Adunării celor peste 40.000 de români pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, la 3/15 mai, din pieptul tuturor celor prezenţi s-a auzit strigătul „Noi vrem să ne unim cu ţara” ! (adică Ţara Românească).
În preajma anului 1859, când în Moldova şi Ţara Românească trebuiau să se desfăşoare alegeri pentru domn, evenimentele se precipită, având o cauză comună, realizarea unirii celor două ţări române. Prin dubla alegere a lui A.I. Cuza, ca domn, la 5 ianuarie 1858 în Moldova şi la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească, unirea era înfăptuită, iar ţinta următoare rămânea cucerirea independenţei de stat şi unirea tuturor provinciilor locuite de români cu noul stat, România.
Condiţiile favorabile realizării României Mari, le-a creat sfârşitul primului război mondial, când imperiul habsburgic se prăbuşeşte, alături de el şi cel ţarist. La sfârşitul războiului, Rusia devine ţară socialistă, adoptând „Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia”, în baza căreia Moldova de peste Prut îşi proclamă independenţa, iar la 27 martie/9 aprilie 1918 se uneşte cu ţara mamă, România.
La 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei decide în unanimitate unirea necondiţionată a Bucovinei cu Regatul României. În aceste condiţii , românii transilvăneni urmau să-şi hotărască soarta. În anul 1918, în Transilvania se constituie Consiliul Naţional Român Central care lansează manifestul „Către popoarele lumii”, prin care Consiliul anunţa opiniei publice internaţionale dorinţa de unire cu România şi cerea autorităţilor maghiare să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriilor româneşti. Tratativele cu autorităţile maghiare pe această temă au eşuat, iar Consiliul ,pentru a decide viitorul Transilvaniei, a lansat chemarea la o adunare populară ce urma să aibă loc la Alba Iulia, în ziua de 1 decembrie 1918. La Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, pe lângă cei 1228 delegaţi veniţi din toate colţurile Transilvaniei, au venit alţi 100.000 de oameni, care au aclamat cu urale unirea cu ţara. Marele act al Unirii, prin care s-a înfăptuit România Mare a fost recunoscut de minorităţile din provincie, dar şi de statele lumii.
În ziua de 1 Decembrie, la ora 10, clopotele tuturor bisericilor vesteau lumii începutul lucrărilor Adunării istorice. Slujbe religioase s-au oficiat în toate bisericile, iar în adunările de simpatie care au avut loc în majoritatea localităţilor s-a auzit intonarea Marsellaise-ei lui Andrei Mureşeanu „Deşteaptă-te, române !” şi „Hora Unirii” a lui Vasile Alecsandri.
Desăvârşirea unităţii de stat a fost un act just şi progresist, de mare însemnătate în dezvoltarea istorică a poporului român. Prin acest act istoric s-a realizat cadrul naţional pentru dezvoltarea mai rapidă a societăţii, prin înmănuncherea tuturor energiilor şi capacităţilor creatoare ale poporului român, prin înlăturarea piedicilor apăsătoare ale stăpânirilor străine. Întreaga viaţă materială şi spirituală a ţării a cunoscut un avânt fără precedent. Înfăptuirea unirii naţionale a avut o înrâurire pozitivă asupra întregii evoluţii economice, politice şi sociale a României.
La împlinirea a 90 de ani a existenţei sale ca stat unitar, România se prezintă ca o ţară în dezvoltare democratică şi independentă, în care trăieşte o naţiune dinamică, în plină afirmare a potenţelor sale creatoare.
Actul istoric de la 1 Decembrie 1918, fiind considerat cel mai reprezentativ eveniment din istoria bimilenară a poporului român, Parlamentul ţării a hotărât ca, această zi să fie declarată Ziua Naţională a României.

Prof. Vasile Conţiu

Revista Comlodul nr.15

S U M A R
„Comlodul” nr. 13(15)
(decembrie 2008)

- 90 DE ANI DE LA MAREA UNIRE...................V.Conţiu
Râciul cultural
- Primarul Favorit....................................................P.Chiorean
- „Bună vreme gospodari”.......................................P.Chiorean
- Sărbătoarea cântecului, jocului şi portului popular
de pe câmpie.........................................................P.Chiorean
- Fraţi români din Basarabia, la Râciu.....................P.Chiorean
- Sărbătoarea pensionarilor......................................P.Chiorean
- Tabăra de pictura de la Râciu................................P.Chiorean
- Tabăra de la Lăpuşna.............................................D.Ercean
- Activitatea cultural –artistică desfăşurată în
anul şcolar 2007- 2008..........................................C.Cioloboc

Credinţa strămoşească

- Crucea- arborele vieţii...........................................I.Soţan
- Cântarea îngerilor..................................................T.Dulău
- Concert de colinde.................................................N.Martiniuc
- Câmpia Transilvaniei- amplă sursă de cercetare
interdisciplinară....................................................I.Ranca
- Învăţământul din satul Sânmartinul de Câmpie....V.Conţiu

Agricultura...încotro ?
- Acţiuni specifice de consultanţă agricolă.............V.Mureşan
- Lucrări de întreţinere în pomicultură....................V.Parasca


Fii ai satului
- Domnului profesor cu dragoste
- Teodor Morau
- Citind cronica lui Şincai....................................P.Chiorean

Minte sănătoasă în corp sănătos
- Evoluţia stării de sănătate a populaţiei
- Creierul femeii
- Natura - prietena mea........................................N.Covaci
M.Pojar
- Argila albastră de Râciu
- Usturoiul...........................................................Gh.Grigorean
I.Chiorean
Triunghiul de aur

- Neam strămoşesc şi literatură patriotică............I.Macarie
- Acolo unde brazii îmbogăţesc pământul............N.Covaci

Divertisment
- Sfatul gospodinei...............................................R.Velcherean
- Cugetări


Redacţia:
· Petru Chiorean- redactor- şef
· Nicolae Băciuţ- coordonator
· Vasile Conţiu- redactor
· Gliga Steliana-redactor
· Manoilă Ioan-redactor
· Iuonel Sălăgean-redactor
· Minerva Bordeianu-redactor
· Bucur Rodica-redactor
· Rodica Velcherean- redactor